Publicat de Revista Dilema Veche publică în numărul 277 din 7 iunie 2009 o pagină dedicată problemei subfinanţării activităţilor de cercetare.
Ce se va întîmpla totuşi în cazul unui scenariu extrem, în care cercetarea va fi finanţată doar „de ochii lumii“? Azi, nimic, mîine, cu siguranţă, un dezastru. Vom importa tehnologie şi nu vom şti ce importăm, nu vom mai ieşi pe piaţă cu produse competitive, şi, per total, nu vom mai reuşi să ţinem pasul cu restul lumii. Vom fi depăşiţi de o situaţie care pe plan internaţional va fi de mult schimbată şi abia atunci vom înţelege care sînt, de fapt, domeniile prioritare. Sau, după caz, care au fost.
Stela GIURGEANU – Criza din cercetare
Netrebnicii ăştia de cercetători începuseră să scoată capul în lume, încet, începuseră să intre în publicaţiile mari ale planetei. Culmea, anul trecut ajunseseră să aibă la fel de multe articole mari pe cap de cercetători ca ungurii – care or fi ei mai puţini, dar au acelaşi număr de cercetători cu noi. Dacă ar fi ţinut-o aşa, ar fi trebuit să îi bagi şi pe ăştia mai mult în seamă. Ia să terminăm odată!
Adrian STĂNICĂ - De ce are nevoie de bani cercetarea?
Nicăieri în lumea civilizată nu se repară problemele crizei cu banii tăiaţi de la cercetare-dezvoltare. Dimpotrivă, investiţiile în acest sector cresc, în speranţa intensificării transferului de creativitate dinspre comunitatea ştiinţifică spre restul societăţii, transfer care generează oportunităţi economice salvatoare.
Interviu cu Roxana BOJARIU - directorul departamentului de cercetări meteorologice la Institutul Naţional de Meteorologie
Loading ...
Problema existentă acum cred că se răsfrânge drastic asupra tinerilor din domeniu, sau cei care sunt doar cercetători, fără a avea şi poziţii didactice. Profesorii din universitate în continuare îşi iau salarii, doar că nu şi le dublează, triplează sau n-upleaza din contracte. Sincer cred ca o mare parte din banii din cercetare au fost aruncaţi pe apa sâmbetei.